SONI

Nu de mult am citit aceasta carte scrisa de Andrei Ruse. Dintre o multime de carti pe aceasi tema: viata, modul in care o traim si finalizarea ei, SONI mi-a atras atentia printr-o simpla fraza scrisa pe coperta : “nu exista nimic aici decat dorinta noastra de a muri cat mai tarziu posibil”.

Cu fiecare pagina a cartii descoperim cele mai ciudate si neortodoxe moduri de a-ti trai ultimele luni din viata, situatii presarate cu un umor “bizar”, dar nu in ultimul rand, descoperim ca nu suntem nemuritori.

Scriind “cuvinte mari cu litere mici”, Andrei Ruse reda viata unei tinere de 26 de ani care descopera ca mai are cateva luni de trait.Fara sa umple paginile cartii cu  exagerari poetice sau romantisme, reda  viata ei dupa aflarea diagnosticului.Soni incepe sa isi traisca viata asa cum vrea, facand ce vrea, cand vrea , incercand totul de la droguri pana la tratamente.Se indragosteste de un barbat infectat cu HIV si traieste acea relatie la maximum, tocmai pentru ca stie ca sfarsitul va veni candva pentru amandoi.

Finalul cartii,  neasteptat, ne face sa vedem ca oamenii incep sa traiasca cu adevarat abia atunci cand afla ca o sa moara in curand si ca noi toti credem ca avem destul timp, ca suntem nemuritori.

Suntem linistiti, pentru ca ne gandim ca nu o sa ni se intampla tocmai noua ceva rau, ne gandim ca Moartea e un persoanj de legenda cu o gluga neagra si o coasa, inventata pentru ca noua sa ne fie frica: “astepti o minune, stii ca o sa vina pentru ca asa se termina toate filmele americane”.

Este o carte destul de puternica, iar mesajul ei s-ar putea sa nu fie bine primit de toata lumea.Dar o recomand tuturor maniacilor de lectura, ca mine.:)

Advertisements