16.Carpe diem!

nu e nimic aici in afara dorintei noastre de a muri cat mai tarziu posibil”

Demi si Dan intrara in magazinul de vinilinuri, iar dupa ce Dan schimba cateva vorbe cu vanzatorul, acesta ii duse printr-un hol lung, intr-o camaruta mica si intunecata ce parea o debara.Demi se simtea ca intr-un episod din Nasul, si se intreba daca nu trebuie sa ii sarute inelul baiatului gigant  care isi pregatea masinaria de tatuat, sau ceva de genul.Ii zise ceva in soapta, pentru ca Dan sa nu auda, apoi baiatul incepu sa isi faca de lucru pe umarul lui Demi.

-Si totusi, ce iti tatuezi?intreba Dan curios in timp ce se uita la un vinilin cu Alice Cooper.

-Hey!cumpara-l sau lasa-l! urla baiatul gigant.

-O sa il pun sa il ascult…zise Dan uitandu-se curios la namila care ii intepa pielea lui Demi.Se indrepta catre pick-up si pozitiona vinilinul.Prima melodie era Poison.

-Destul de hard, baietas!zise Demi auzind melodia.

-Nu incerca sa schimbi subiectul, spune-mi ce iti tatuezi!

-Imi vei spune ce s-a intamplat cat eu am lipsit?intreba Demi simtind cum curiozitatea revine.Voia neaparat sa stie cum isi petrecuse Dan timpul, daca ii simtise lipsa.Voia intr-un fel sa stie daca era pregatit…

-Nu.

-Nici eu.

-Totusi nu inteleg de unde toate chestiile astea.Tatuaje, bungee-jumping, zise Dan infiorandu-se la ultimul cuvant.

-Stii filmul ala, Ultimele Dorinte?

-Da.Ala cu Jack Nicholson si Morgan Freeman, in care descopera ca sunt pe moarte si fac cele mai nebunesti lucruri?Ce, ai vazut filmul si te-ai gandit sa faci la fel?

-Nu.M-am plictisit atat de mult la filmul ala incat mi-am jurat ca nu o sa ma mai plictisesc niciodata.

-Si modul tau de a alunga plictiseala este sa te arunci in cap cu coarda, apoi sa te distrezi privindu-ma cum imi vars stomacul.Am inteles…

Demi incepu sa rada.Isi aminti de ziua cand vazuse acel film cu Karen.Atunci chiar o plictisise, dar dupa ce aflase diagnosticul, se gandea la acel film si se gandea la asemanarea izbitoare.Totusi o frustra cat de adevarat era ca, oamenii incep sa isi traisca viata fara sa mai tina seama de nimic, atunci cand afla ca nu sunt nemuritori.O enerva certitudinea oamenilor, altadata si a ei, ca nu vor muri niciodata.

-I wanna kiss you, but I want it to much! il auzi pe Dan cantand, in timp ce isi zguduia capul ritmic.

-Ce faci, baietas, imi faci declaratii?zise Demi amuzata.Dar baiatul ce o tatua nu prinse gluma, pentru ca se uita la ea intr-un mod tare ciudat.

Dan zambi, apoi se indrepta spre pick-up.

-Cred ca o sa cumpar asta!zise el.Stii, de cand am ascultat atunci Depp Purple, am devenit interesat de muzica veche.

-Pai aia era muzica!

Dan ridica o spranceana intrebator.

-Stiu ca suna ca un cliseu pe care bosorogii ca mine il spun tinerilor ca tine, zise Demi ca raspuns la reactia lui.Dar cand erai indragostit, The Beatles te faceau sa crezi ca stiu exacti ce simti, cand voiai sa dansezi, Abba iti dadea energie, cand era furios, ascultai Alice Cooper si voiai sa ucizi pe cineva, cand era trist Queen punea degetul pe rana, si asa mai departe.Acum toate suna la fel, iar dupa doua luni nimeni nu mai asculta melodia respectiva.Cum iti explici faptul ca tu asculti acum o melodie care era la moda cand tu nici nu erai inca nascut si iti place?

-Pai la asta ai dreptate, dar…

-Gata!zise baiatul ce o tatua pe Demi, intrerupandu-l pe Dan.

Demi se duse catre oglinda si isi pozitiona umarul astfel incat sa vada tatuajul.

-Seize the day?zise Dan intrebator la vederea tatuajului lui Demi.

Demi zambi.Pe umarul ei era scris  cu litere de mana, usor ondulate la capete, aceste doua cuvinte ce ii exprimau atat de bine starea de spirit.

-De ce tatuajul asta?intreba Dan.

-Ai vazut filmul, Dead Poet’s Society?

-Ce, si ala te-a plictisit si ai hotarat sa traiesti clipa?

-Nu!zise Demi razand.Asta era sloganul cercului poetilor: Carpe diem!Seize the day!

-Traieste clipa!continua Dan.

Demi ii platea vanzatorului pentru tatuaj si isi astepta restul.

-Hey, Demi!zise Dan dintr-o data.Demi il privi intrebator.

-Stii….continua el scarpinandu-se dupa ureche, peste doua zile e ziua mea si ma gandeam….n-ai vrea sa mergem pe undeva?

-Ma inviti in oras, baietas? intreba Demi, inghiontindu-l prieteneste.

-Pai….nu intr-un mod pornografic si indecent, dar….dupa cum ti-ai dat seama nu sunt foarte popular, iar daca parintii mei isi aduc macar aminte de ziua mea, e bine.Asa ca…esti ultima mea varianta.

-Se pare ca si singura!zisea ea zambind.

Iesira din magazin intr-o tacere stanjenitoare.Dan se simtea deja prost ca intrebase, si se temea ca intrebarea lui ii facuse o impresie gresita lui Demi si stricase totul.

-Mi-ar place!raspunse Demi, spargand tacerea.

Advertisements

Leave a comment

Filed under Uncategorized

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s